Insomniacii

E ceva timp de cand n-am mai fost la teatru. Pana cand “am dat” de baietii de la Teatrul Joint. Ultima piesa vazuta cred ca fusese Tache Ianke si Cadar la National acum un an si ceva. Desi as vrea sa ajung mai des, dau vina pe timp ca de obicei pentru lipsa mea din salile de teatru. La “Insomniacii” n-am fost in sala, pentru simplul motiv ca nu s-a jucat in sala. Si chiar daca “La motoare” batea un vant destul de rece, nu mi-a parut rau ca am riscat o raceala urmarind piesa. Ba mai mult, vantul si-a avut rolul lui, de parca ar fi stiut sa bata in momentele cheie ale piesei.

Si, sa nu uit. Am ras cum demult n-am mai facut-o, poate  de cand cu piesa de la National. Si mi-am dat seama ca exista actori tineri, care au roluri in piese de teatru, nu in telenovele, care joaca extraordinar dupa umila parere a unui profan in materie de teatru. Recomand piesa cui mai e interesat de teatru intr-o lume de multiplexuri. S-ar putea sa se mai joace pe la Clubul Taranului.